La fel ca şi la alte popoare, nunta la armâni reprezintă evenimentul cel mai important din viaţa cuiva, marcând printr-un ceremonial fastuos, momentul intemeierii unei noi familii.
Ca şi în alte comunităţi, familia a reprezentat, pînă nu demult, singura formă de organizare socială, intemeiată pe legături de rudenie, de interese economice etc. De aceea, întemeiată unei noi familii privea, într-un fel, întreaga colectivitate, care cerea respectarea strictă a normelor de conduită statornice din timpuri străvechi.
În procesul de constituire a noii familii un rol foarte important le revine parinţilor, care urmăresc îndeplinirea obiceiurilor strămoşeşti, acceptate şi cultivate de colectivitate. Părinţii joacă rol atît înainte cît şi după nuntă.
Tinerii căsătoriţi avansează odată cu vârsta, fără a ieşii vreodată de sub protecţia părinţilor.
Există unele elemente străvechi, deosebit de preţioase din punct de vedere etnografic şi folclorice, frumuseţea cântecelor, care sunt de o mare bogăţie şi varietate, exprimând în forme tradiţionale ,,poesia'' diferitelor momente ale nunţii.
Costumul miresei, este deosebit de fastuos, care nu se regăseşte sub această infăţisare la celelalte popoare din Peninsula Balcanică.
Înfăţişând o nuntă de tip tradiţional, la un grup de aromâni, se înţelege că este vorba de obiceiuri practicate de generaţia care, în prezent, a depăşit vîrsta de 60 de ani.
Multe elemente din acest ceremonial se păstrează şi astăzi, in special cele de logodnă şi de la nunta propriu-zisă.
Între familii cunoscute se realiza o înţelegere privind căsătoria copiilor. Odinioară această înţelegere se făcea atunci când copiii aveau între 7 şi 12 ani. Viitoarea noră trebuia să fie de neam, bogată, de cuvînt,harnică şi gospodară.
Dupa câteva întâlniri intre tatăl fetei şi al băiatului, la care tatăl băiatului facea cinste, tatăl fetei trebuia să inţeleagă din gesturile tatălui băiatului că era vorba despre o viitoare încuscrire.
La peţitor puteau recurge şi părinţii fetei, dacă aceasta avea defecte fizice sau psihice. Pentru a-şi mărita fata, părinţii promiteau, de obicei, mai multă avere. Pregătirea pentru nuntă încep luni, cînd zece bărbaţi din partea mirelui se duc în pădure si aduc lemne si surcele pentru foc pentru pregătirea mîncării.
Tinerele neveste şi fetele care i-au parte la pregătirile pentru nuntă se numesc surati(surate). Mirele are la rândul său doi sau patru fîrtaţi dintre care doi îl însoţesc în permanenţă.
Hainele mirelui se numesc yrîmbeatiţi iar ale miresei nivişteşţî.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu